luni, 1 decembrie 2014

Încotro?

Încotro mergi? Încotro te poartă drumul? Nu știi? Uită-te în jurul tău, uită-te apoi în oglindă. Ceea ce ești se reflectă în legăturile pe care le ai cu ei, dar și în legătura cu propriul tău suflet. Cu cei dragi poți vedea căldura, emoțiile împărtășite, supărările sau tristețea din anumite momente, cu tine vezi propriul film, ai nevoie doar de răbdare și o pungă de popcorn să poți urmări toate secvențele. Vrei să vezi? Hai cu mine!

Scena 1. Prieteni

Uită-te cu mine la o zi normală. Pauza dintre cursuri prelungită cu un chiul de 2 ore. Împărțim o țigară, o glumă, o caterincă cu budincă, dar înainte de toate împărțim momente și ne conturăm propriile amintiri de mai târziu. Tu zâmbești alături de noi cu sufletul, poate astăzi chiar ai avut un start bun și ții să ne împărtășești asta. Te urci cu fundul pe aerul condiționat, îți aprinzi un Pall Mall, îți arunci părul pe spate ca divele din film și începi să turui. Buzele roșii, puternic conturate, atrag privirea atunci când te pregătești să rostești un cuvânt, iar ochii mari, căprui, sclipesc așteptând să poată povesti tot ce au văzut mai frumos. Ce urmează să spui? Ne gândim și noi la fel. Ce poate spune un suflet blând, cald, dornic de a râde? Nu este greu pentru tine să împarți, doar să dai fără să aștepți nimic în schimb, cu riscul de a fi dezamăgită. Cum de îți este așa de ușor? Cum de ai inima ușoară ca un fulg doar în clipa în care nouă ne dăruiești o zi plină de momente frumoase, iar ție doar o clipă de liniște? Îți este ușor pentru că ai o inimă care asta știe să facă, să ofere, este o altruistă neghioabă, nu gândește de două ori înainte de a simți sau de a împărți cu bucurie. Cade și se lovește, dar nu se împiedică de posibilități, doar continuă căzăturile pentru că o face frumos, nu simte nimic pe termen lung, doar julitura episodică. Înveți treptat să știi cine te va ajuta să te ridici, dar mereu știi că adevăratul sprijin tot de la tine însăți îl vei primi. Ești fragilă, dar nu te spargi, ești puternică, dar nu lovești în ceilalți pentru a simți asta, ești caldă și alungi răceala din ochii celorlalți, ești ca o melodie pe acorduri suave, dar cu mesaj puternic. Pot scrie până mâine, dar esența nu o pot cuprinde.

Scena 2. Oglinda

Te uiți în oglindă și te cauți pe tine. Vrei să vezi dacă timpul își lasă amprenta asupra ta, îți cauți adâncurile sufletului, vrei să le răscolești și să găsești răspuns la fiecare întrebare. Știi că vei găsi lumină, dar știi că trebuie să-ți deslușești întunericul, să i te alături pentru a-l îndepărta. Coboară acolo unde este nevoie, aprinde-ți lampa cu care îi ghidezi și pe ceilalți și caută, caută-te. Poate vei da peste ceva la care nu te aștepți și ai negat, propria ta umbră. Face parte din tine și nu o poți separa de întreg, dar vei putea face pace cu ea pentru a-ți găsi propria liniște. Mergi prin viață ca un călător fără destinație la acest moment, te mai rătăcești ocazional, dar cărarea nu este dreaptă, o poți construi pas cu pas. Pentru a face asta, te uiți în continuare în oglindă și lași toate furtunile și emoțiile să te prindă în valurile lor, analizează-le, lăsându-te totuși în derivă. Ești ca boomerang-ul, pleci undeva, dar te întorci înapoi, pâstrând un echilibru între două jumătăți opuse. Ăsta este secretul pe care îl învață omul treptat, tu nu vei face excepție. Dacă ești confuză azi, mâine vei încerca să-ți clarifici gândurile, dacă nu simți azi, mâine vei vedea că se va chimba ceva. Omul e într-o continuă schimbare, caută și se găsește zi după zi. La fel și tu, ai răbdare, nu ești doar ceea ce ai descoperit recent, mai mult de căutat. Nu ai nevoie de noi să-ți confirmăm tot ceea ce vei găsi ascuns în tine, noi am văzut, dar te lăsăm să urmărești firul poveștii pentru că fiecare filă din cartea ta pe noi ne lasă să visăm că într-o bună zi vei înflori și adevărata splendoare va fi relevată chiar de tine. Acum ești ca un trandafir delicat, firav, abia se deschide și ne lasă să-i simțim parfumul subtil. Nu-ți fie teamă să înflorești, lasă roua să te atingă și picăturile de ploaie să te mângâie, amândouă vor fi precum atingerea iubirii.

Să nu-ți mai fie teamă de iubire sau de puterea ta de a o simți! Că este un sfânt, un arhanghel, un dubios sau un om sufocant, nu știi cine te va înfiora și îți va pătrunde în inimă. Dacă fugi, întârzii doar momentul, dar nu te ocolește la infinit. Fugi încotro ți-e bine, nu fugi de bine!